O recenzie la romanul „Tramvaiul 13”, în ziarul sucevean „Crai Nou”

Constat cu bucurie că bucovinenii mei nu m-au uitat. O recenzie simpatică la romanul „Tramvaiul 13”, sub semnătura poetului Florin Dan Prodan, a apărut în ziarul sucevean „Crai nou” din 11 aprilie 2024 (director — Liviu D. Clement). Îi mulțumesc frumos autorului, precum și redacției cotidianului „Crai nou” pentru publicarea textului!

O cronică la „Tramvaiul 13”, în „Observator Cultural”

Cu bucurie am descoperit o cronică la romanul „Tramvaiul 13”, semnată de admirabilul scriitor Octavian Soviany, în revista „Observator Cultural” nr. 1203, 10-16 aprilie 2024 (director — Carmen Mușat, redactor șef — Matei Martin). Citesc varianta online, cu sentimentul nelămurit, însă intens că e o cronică providențială pentru romanul meu și pentru mine însumi (ca autor). În fine, o surpriza minunată! Mulțumesc din suflet domnului Octavian Soviany pentru analiza profundă făcută cărții, precum și redacției revistei bucureștene pentru publicarea textului!

O cronică la romanul „Tramvaiul 13”, în revista „Vatra”

Cu bucurie am aflat despre o nouă cronică literară la romanul „Tramvaiul 13”, semnată de prof. univ. dr. Elena-Brândușa Steiciuc și apărută în revista de cultură „Vatra” nr. 3 – 4/2024. Admirabila autoare lucrează din plin cu materialul clientului, cum se spune, fiecare aserțiune fiind argumentată printr-un fragment din roman. Chapeau! Îi mulțumesc din suflet pentru că s-a aplecat cu atîta migală peste paginile cărții mele, mulțumesc domnului Al Cistelecan pentru semnalarea cronicii, precum și redacției pentru publicare!

O cronică la „Tramvaiul 13”, în revista „Convorbiri literare”

O cronică literară la romanul „Tramvaiul 13”, semnată de admirabilul critic literar Constantin Dram, a apărut recent în revista „Convorbiri literare” nr. 3/martie 2024 (director — Cassian Maria Spiridon, redactor șef – Mircea Platon). Mulțumesc autorului acestei cronici exemplare, precum și redacției publicației ieșene!

O cronică la romanul „Tramvaiul 13”, în revista „Luceafărul de dimineață”

O recenzie la romanul „Tramvaiul 13”, semnată de scriitorul Dan Stanca, a apărut în revista „Luceafărul de dimineață” nr. 2/februarie 2024 (director — Dan Cristea, secretar general de redacție – Aurel Maria Baros). Dl. Stanca declară din start că se simte cuprins de tristețe: „De ce? Din simplul motiv că avem de-a face cu o proză scrisă de un autor profesionist, dar care, din nefericire, are toate șansele să cadă într-un con de umbră. De aceea mă întreb: Cine o va citi? Cine-și va apleca privirea asupra acestui roman care, indiscutabil, merită interes?” Nu intru în polemici cu recenzenții mei, însă îl asigur că acest roman, apărut în luna nov. 2023, are deja unsprezece cronici și recenzii, iar de cititori, slavă Domnului!, nu duce lipsă. (Altminteri, criticul literar Constantin Dram și-a intitulat cronica din „Convorbiri literare” nr. 3/2024 chiar așa: „Zece motive (și nu numai) pentru a citi romanul lui Constantin Arcu, Tramvaiul 13”) În rest, respect opiniile recenzentului, fără să le abandonez pe cele proprii. În fine, mulțumesc frumos domnului Dan Stanca pentru că s-a aplecat peste paginile cărții mele, precum și redacției publicației bucureștene pentru găzduirea textului!

În Tramvaiul 13

Mă bucur că tramvaiul meu nu trece neobservat. Într-o anchetă realizată de revista „România literară” (nr. 51-52/2023), sub genericul „2023 – Bilanț”, la întrebarea „Ce cărți și evenimente literare din acest an le considerați importante?”, trei scriitori menționează și romanul „Tramvaiul 13” (Editura Limes). Mă refer la admirabilii scriitori Adrian Alui Gheorghe, Mircea Bârsilă și Gellu Dorian, cărora le mulțumesc din suflet. Mulțumesc, „România literară”! Vă doresc tuturor, distinși prieteni – Sărbători binecuvîntate!

Liviu Antonesei: „Daneliuc, Arcu și literatura pandemiei”

Cu bucurie, am descoperit prima recenzie la romanul „Tramvaiul 13”, pe blogul scriitorului Liviu Antonesei. Postarea lui Antonesei („Daneliuc, Arcu și literatura pandemiei”) se referă și la romanul lui Mircea Daneliuc –„Coma hindusă” (2021), însă aici pun fragmentul despre cartea mea, apărută de curînd la editura Limes. Se pare că tramvaiul 13 a pornit cu bine. Ce spuneți, prieteni?

„Tramvaiul 13” la Suceava

„Tramvaiul 13” s-a bucurat de o primire călduroasă în Suceava. Un rodaj fericit. La lansarea romanului, la Biblioteca Bucovinei „I. G. Sbiera”, pe data de 9 dec. 2023, m-am bucurat să întîlnesc, după ani și ani, mulți prieteni dragi. Emoții și bucurie. Mulțumesc tuturor!

În continuarea rodajului, mîine, 11 dec. 2023, la ora 13 fix, vom ajunge la Judecătoria Rădăuți. Orășelul în care am lucrat vreo 14 ani. De care mă leagă multe amintiri din tinerețe. „Vatmanul” va fi însoțit de Mircea A. Diaconu, critic literar, prorector la Universitatea „Ștefan cel Mare” Suceava. Sper să-mi întîlnesc și prietenii de acolo. Hai, tramvai, la drum bun!

Cadre realizate de Cătălin Arcu

Ion Lazu în Tramvaiul 13

Îi mulțumesc Domnului Ion Lazu pentru lectura romanului „Tramvaiul 13” („cu creionul în mînă”) și pentru comentariul generos:

„Am terminat Cartea. Felicitări !

(…)

Un roman bine scris și foarte-foarte proaspăt, mai exact de pe vremea pandemiei. O descriere de mare detaliu a unui grup de 30-40 de persoane, dintr-un fictiv centru urban zis R., probabil chiar Romțnia, dar lăsându-ne să ne gândim la Rădăuți, la Roman, la Râmnic, la alte orașe cu R. Abordarea s-a vrut mefientă, minimalistă, e vorba despre nenumărați foști, acum decăzuți nu numai din funcțiile ce le-au avut, dar și din demnitatea strict omenească. Că vor fi fost procurori, avocați ( ei pronunță advocați, o formă care a ieșit din uz după Al Doilea Război… Vorbesc o limbă de mahala, de semianalfabeți, fapt care îi uniformizează, nicidecum să-i indiividualizeze, să ajute la crearea unei tipologii. Orașul, ziceam, este de ficțiune – dar și de conjunctură, are un institut de gerontologie, are pe aproape niște ministere, fii și unchi în funcții ministeriale Etc. dar directoarea institutului nu e defel medic ca atare, și tot așa. Toate personajele sunt tratate mefient, de foarte sus. Nu se coboară în psihologia individului, nu avem date despre trăirea evenimentelor, a sentimentelor. La terasa La ultimul bănuț, băieții stau de când lumea, cu halbele golite – dar se disprețuiesc și nimeni nu aderă la soarta celui de alături. Și de fapt niciunul nu are individualitate. Nu vezi pe vreunul să se scoale în zori, să plece în viteză la slujbă, să dea în brânci, să se întoarcă acasă istovit. Nevasta nu-i pune masa; copiii sau nepoții nu fac trăsnăi pe recamier sau sub masă… Mult diferit de abordarea știută mie , când cele 3-5- personaje (vezi Ion, vezi Pădurea spănzuraților, dar și Mara, dar și Ultima noapte…) parcurg momente strict individualizate ale vieții lor de fiecare zi.

Repet: am citit cartea cu mare atenție, cu creionul în mână, în fiecare seară, cele 410 pagini nu sunt de colea. Sunt interesat de alte titluri ale autorului, poate diferite de Tramvaiul 13. Textul e scris cum se și cuvenea, la persoana a treia, însă de 4-5 ori autorul se introduce în text pentru a face mai explicite opțiunile personale.

Vă urez să aveți doritul succes de public și de critică literară. În fapt, lucruri care azi nu mai au nicio relevanță, căci cartea nu mai are difuzare. Și de-ar fi doar în dulcea țară… dar în toată lumea e la fel: apusul erei Gutemberg.

Cu deosebită stimă, Ion Lazu

P.S. Am postat coperta cărții pe blog, inclusiv autograful. I.L.”

Poftiți în vagoane!

Mă întreabă prietenii pe unde mai umblă tramvaiul 13 și uneori sînt pus în încurcătură. Harabaia nu are un traseu riguros, deci nu pot fi întotdeauna sigur. Însă acum am dovada că se află (din nou) în stația Lugoj. Un alt fragment din romanul „Tramvaiul 13” a apărut în revista „Actualitatea literară” nr. 124/mai, iunie 2023 (Director – Nicolae Silade, Redactor șef – Ela Iakab și SGR – R. V. Giorgioni, cărora le mulțumesc). Așadar, poftiți în vagoane!